Jurişti celebri din Ungaria se implică în eliberarea secuilor István Beke şi Zoltán Szőcs

Fostul preşedinte al Curţii Supreme din Ungaria, Zoltán Lomnici şi parlametarul Fidesz István Bajkai au anunţat joi în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca faptul că se vor folosi de mijloace juridice şi ale opiniei publice pentru a obţine eliberarea din închisoare a lui István Beke şi Zoltán Szőcs, condamnaţi pentru terorism.

Conform spuselor celor doi jurişti ungari, aceştia îi vor vizita pe Beke şi Szőcs, condamnaţi la câte cinci ani de înschisoare, la Penitenciarul Miercurea Ciuc, unde aceştia îşi ispăşesc pedeapsa.

Lomnici, care acum conduce ONG-ul pentru drepturi civile ungar Consiliul pentru Demnitatea Umană, a declarat: cei doi bărbaţi din Secuime trebuie priviţi ca nişte deţinuţi politici, deoarece ei au fost condamnaţi, cu încălcarea procedurilor, în lipsă de dovezi, în aşa fel încât apărătorii lor nu au avut şansa să se pregătească cu argumente pentru încadrare juridică ce a fost modificată exact în ziua pronunţării sentinţei. În opinia fostului judecător, sentinţa se doreşte a fi un mesaj al puterii de stat româneşti pentru maghiarii din Transilvania, în anul Centenarului.

Zoltán Lomnici a considerat important să exprime la Cluj că naţiunea maghiară este unitară. Dacă orice membru al comunităţii are de suferit, nici statul ungar nici sfera civilă nu va sta cu mâinile în sân. Citând din discursul premierului Ungariei, Viktor Orbán de la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, Lomnici a reiterat că şi sfera civilă şi cea politică are de lucru în acest caz.

István Bajkai a declarat la rândul său că a parcurs dosarul procesului, în baza căruia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a pronunţat sentinţa şi a concluzionat că acesta "abundă de greşeli". Parlamentarul consideră grav cazul, deoarece rechizitoriul aminteşte de anii 1950, când atât în Ungaria, cât şi în România dreptul era privit ca un instrument al luptei de clasă.

Politicianul jurist a catalogat drept innaceptabil în Europa de astăzi ca forţele politice româneşti să se opună strădaniilor de autonomie ale maghiarilor prin instrumente mascate în roba justiţiei. Bajkai a spus că prin condamnarea celor doi s-a dorit înfricarea întregii comunităţi maghiare din Transilvania. Acesta susţine că decizia procurorului de a folosi drept dovadă a actului de terorism faptul că cei doi bărbaţi aveau în posesie un roman a lui Albert Wass este fără precedent.

La întrebarea corespondentului MTI, István Bajkai a răspuns: la condamnarea mai există remedii juridice şi în România. Printre acestea a amintit revizuirea şi graţierea. Acesta crede că este o greşeală să asociezi cererea de graţiere cu recunoaşterea faptei. A adăugat: mai exista şi soluţia Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar acesta nu desfiinţează sentinţele din România, stabileşte doar, că pe parcursul procesului au fost încălcate drepturile omului, motiv pentru care persoana condamnată este îndreptăţită la daune.

Omului nu desfiinţează sentinţele din România, dar stabileşte că pe parcursul procesului au fost încălcate drepturile omului, motiv pentru care persoana condamnată este îndreptăţită la daune.

István Beke, preşedintele filialei Târgu Secuiesc a Mişcării de Tineret "64 de Comitate" (HVIM) şi Zoltán Szőcs, liderul organizaţiei transilvănene au fost condamnaţi în luna iulie a acestui an la câte 5 ani de închisoare, sub acuzaţia de terorism. Sentinţa a fost pronunţată de ICCJ. Cei doi au fost trimişi în judecată, după ce, în baza unor înregistrările audio şi a unor petarde găsite în locuinţa lui Beke, procurorii au concluzionat că cei doi ar fi dorit să comită un atac cu bombă artizanală în piaţa centrală din Târgu Secuiesc, pe 1 decembrie 2015, la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Forrás: MTI (7 nappal ezelőtt)


Kapcsolódó hírek
NYOMJ A TETSZIKRE A LEGFRISSEBB HÍREKÉRT: